Spectacolul "La serva padrona"

Descriere

SPECTACOL SUSȚINUT LA BUCUREȘTI, ÎN CADRUL „BUCHAREST OPERA FESTIVAL”

Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT

Regia artistică: SILVIU PURCĂRETE

Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR

Serpina NARCISA BRUMAR

Uberto GEORGE PROCA

Vespone CRISTIAN RUDIC

Acompaniament recitative: clavecin - RAREȘ PĂLTINEANU, teorba - CAIUS HERA (invitat) , violoncel - DUMITRIȚA TEREU

Regia tehnică: HELLEN GANSER, LUCIAN BORU

Pregătirea muzicală: RAREȘ PĂLTINEANU

Sufleor: EUGENIA GYURIȘ

Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara

Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU

Caiet program La serva padrona

Spectacol cântat în limba italiană și titrat în limbile română și engleză

Vârsta recomandată: 10+

Durata spectacolului: 1h (fără pauză)

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

Bilete online la adresa: https://tickets.operanb.ro/event.php?id=30416&fbclid=IwAR3o65ytm0sQ9fZeNRZQu_msQRQsegrIL6knyjX5PsnzJIA6q71cyDw0I7A

Giovanni Battista Pergolesi, înzestrat cu o genială intuiție muzical-dramatică, ar fi ajuns desigur unul dintre cei mai de seamă maeștri italieni ai veacului XVIII daca n-ar fi murit la 26 de ani – vârsta până la care mulți dintre marii artiști ai omenirii nu produseseră nici una dintre lucrările lor capitale.

Nepot al unui cizmar din orășelul italian Pergola, Giovanni Battista a început să studieze serios muzica abia la șaisprezece ani la „Conservatorul săracilor” din Neapole, astfel ca întreaga lui creație s-a desfășurat într-un interval de timp foarte scurt, dar cu o intensitate de torță vie, apropiată de cea a lui Mozart. Autor a cinci „opere serioase”,- dintre care cele mai bune (Salustia și Olimpiade) cuprind, se pare, pagini admirabile – Pergolesi a obținut marea sa faimă datorită micilor intermedii comice intercalate între actele acestora.

Însăși celebra operă bufă La serva padrona a fost reprezentată pentru prima oară pe scena teatrului „San Bartolomeo” din Neapole la 28 august 1733, ca un intermediu al operei seria Prizonierul mândru. Succesul Servei a fost unul din marile evenimente ale istoriei muzicii și cariera strălucită pe care a făcut-o această genială creație a tânărului napolitan după moartea compozitorului a contribuit în chip esențial nu numai la triumful operei buffa în întreaga Europa, dar a înrâurit întreaga viață artistică a altor țări și în primul rând al Franței.

Prin ce justifică La serva padrona acest efect de trăsnet asupra conștiinței contemporanilor? Tocmai prin simplitatea și claritatea concepției, care arunca peste bord tot arsenalul de alegorii sforăitoare ale operei seria, prin minunata prospețime a inspirației, fertilizata de seva cântecului popular napolitan, prin coloritul deschis și transparent al muzicii, animata de o vervă scăpărătoare. Libretul, datorat lui Gennaro Antonio Federico, este cât se poate de simplu. Bătrânelul Uberto se lasă dus în voia agerei și capricioasei Serpina – propria sa slujnică – pe care până la urmă, chipurile pentru a o salva din mâinile netrebnicului valet Vespone, o va lua de soție. Meritul lui Pergolesi este acela de a fi găsit limbajul muzical de o perfectă naturalețe, adaptat dialogului celor numai doua personaje (căci Vespone este un rol mut) și de a fi redat teatrului muzical însuși ritmul viu și schimbător al vieții, care îi lipsea ca aerul și apa. Ideile muzicale devin mai suple, mai vioaie, închegându-se din jocul capricios al motivelor scurte, ce se înlănțuie cu iuțeala fulgerului. Uberto nu este un simplu bufon, ci un om cu laturi ridicole și slăbiciuni, totuși om, iar Serpina, aceasta femeiușca vicleană și iute ca argintul viu, cânta și pasaje lirice în care ne convinge aproape și pe noi că este cu adevărat îndrăgostită de vârstnicul ei partener. Deci, în atmosfera frivolă, de farsă, a primelor intermezzi comice, Pergolesi introduce autentica simțire omenească și astfel creează cea dintâi capodopera a genului comic.

fragment din Drumul operei de Alfred Hoffman,

Editura Muzicală 1960